12. Biblioteca de bucate: «Dânsa, Moldova vocalelor de zahăr»

«Dânsa, Moldova cozonacilor, a mânăstirilor, a pârjoalelor, a răzeşilor, a borşurilor, a sărmăluţelor, a măştilor rituale, a poalelor în brâu (!), a vinurilor (Zghiharei şi Busuioacei, a Grasei şi Băbeascăi), a marilor călători-cronicari, şi iarăşi a vinurilor (a Galbenei de Odobeşti şi a reginei Fetească Neagră!)…

Moldova târgurilor moleşite şi satelor vioaie, a puiului cu smântână şi a perişoarelor cu mărar, a plăcintelor în tot felul, a măcinicilor şi pascăi prea sfinte, a tocmăgeilor, a transhumanţei industrial-politice (1960-'75 tur Braşov şi Timişoara, 1989-2000 retur Moldova), a învârtitelor, scrobului şi tociului…

Moldova duioasă, colinară, a vocalelor dulci, a alivencilor sărate, a florilor umplute, a sarmalelor în bostan, cu gust de eternitate…» (Radu Anton Roman, Moldova atributelor - 2008)

Ziarul «România liberă» în colaborare cu editura «Paideia» ne propune, în 2008, colecţia Biblioteca de bucate, aparţinând lui Radu Anton Roman, cunoscut mai ales pentru emisiunea de gastronomie românească de la PRO TV «Bucătăria lui Radu». Colecţia conţine 7 volume («Hop şi noi pe papa-mond»; «Ardealul, la pohta ce pohtim»; «Valahia de miazăzi»; «Banatul şi Muntenia colinară», «Moldova atributelor», «Mese şi obiceiuri româneşti»; «De la munte la deltă») în care ne este prezentată arta culinară românească, mâncărurile sale fiind, după cum afirmă V. Mihăilescu, «desfătări ale spiritului înainte de a fi încântări ale papilelor».

Citind, simţi cum stăpânul reţetelor este şi stăpânul cuvintelor, guşti din amestecul fin pe care-l fac obiceiuri vechi cu amintiri noi şi comentarii savuroase.

De acelaşi autor, prin intermediul editurii «Paideia» şi al «Jurnalului Naţional», este publicată în 2010 o a doua ediţie de bucate, de data aceasta ilustrată apetisant cu fotografii ale preparatelor (ediţia e coordonată de Simona Lazăr), «halitul devenind cultură».

Radu Anton Roman ne trezeşte curiozitatea şi apetitul culinar prin Reţete de colecţie, o istorie a bucatelor neamului românesc ce cuprinde «poveştile bucătăriei româneşti», autorul făcând din bucătărie, după cum afirmă Andrei Pleşu, «bibliotecă, arhivă, laborator», «activitate de cercetare», sau, citându-l pe Alex Ştefănescu, «un curs de cultură românească populară», partea cea mai importantă în tradiţia culinară şi oenologică pentru «patriarhul gastronomiei româneşti» rămânând comentariul, cuvântul.

(«A[p]titudini», № 11)