11. Moscova – repere culturale și turistice
«O, Moscova, ce mult grăieşti
Tu unei inime ruseşti!»
-A.S. Puşkin, Evgheni Oneghin
«Căci Moscova nu este un oraş mare obişnuit, cum sunt cu miile; Moscova nu este o grămadă mută de pietre reci, aranjate cu o oarecare simetrie… O, nu! Ea are sufletul ei, viaţa ei».
-M.I. Lermontov, Panorama Moscovei
«De fapt, nu exista o singură Moscovă, ci zece, douăzeci, treizeci de Moscove, puse alături una de alta».
-Henri Troyat, Viaţa de fiecare zi din Rusia ultimului ţar
Moscova (rus. Москва provine, сonform celor trei mari teorii, neargumentate încă suficient, din slavă, în protoslavă *mosk- însemna „mlaştină”, „umezeală”, din limbile baltice, în care se găsesc hidronime terminate în –va sau din limbile fino-ugrice, unde silaba –va înseamnă „apă”, „râu”, umiditatea fiind trăsătura specifică oraşului de pe râul cu acelaşi nume), capitala Federaţiei Ruse (şi a inimii mele!), reprezintă unul dintre cele mai mari oraşe ale lumii (cu o suprafaţă de 878 km²şiavând la recensământul din 2010 o populaţie de 11,5 milioane locuitori), fiind cel mai important centru istoric, cultural, ştiinţific, economic, politic, religios, educaţional şi de transport al Rusiei.
Prima atestare documentară din 1147 (v. cronica rusă LetopiseţulluiIpatiev) atribuie lui Iuri Dolgoruki, cneazul de Suzdal, întemeierea Moscovei, rivalul Sankt-Petersburg, al doilea mare oraş rusesc, fostă capitală, «creaţie» a lui Petru cel Mare, apărând mult mai târziu, în 1703. De menţionat că în tradiţia rusă, mai există alte ipoteze, una dintre ele (cf. Istoria statului rus de Nikolai Karamzin) susţinând că «град Москов» ar fi fost întemeiat de boierul Kucika.
«Moscova nu crede-n lacrimi», scriind pagini de istorie şi cultură, devenind în ultimii ani sau pregătindu-se să fie gazda unor proiecte muzicale şi sportive de anvergură mondială precum «Eurovision» (2009), «Campionatul Mondial de Patinaj» (2005) şi «Hochei» (2007), finala «Ligii Campionilor» (2008) sau «Campionatul Mondial de Fotbal» (2018). În plus, denumirile ei («Al Doilea Ierusalim», «A Treia Romă», «Oraşul ceresc») ne oferă o imagine despre forţa şi măreţia acestui oraş profund ortodox.
Cine nu ar dori să viziteze
Moscova?! Cea cu atâtea repere turistice, mărturii ale trecutului şi
prezentului! Să începem călătoria prin capitala Rusiei. Alegem data de 1
septembrie, când sunt Zilele «Moscoviei». Mai întâi,
ne vom deplasa pentru o panoramă asupra oraşului pe
dealurile Vorobiovy Gory,
apoi ne vom opri în centru pentru a vizita simbolurile Moscovei: Kremlinul
(celebra fortăreaţă) 
şi Piaţa Roşie (în limba rusă veche însemna Piaţa Frumoasă, adjectivul красный
având două sensuri: 1. „roşu”; 2. „frumos”), cu impresionantele orologii şi
monumente. Ne vor aştepta câteva obiective atractive: Mausoleul lui Lenin
(puteţi vedea corpul său îmbălsămat), Catedrala Vasili Blažennîi
(cu nouă cupole multicolore), Clopotniţa lui Ivan cel Mare (de aici provenind frazeologismul rus «кричать
во всю
Ивановскую»
- „a ţipa din toate puterile”, din clopotniţa lui Ivan decretul ajungând în
toată ţara), Clopotul-ţar şi Tunul-ţar. N-avem cum să uităm Fondul de diamante,
cu bijuteriile imperiale. Lângă Kremlin ne putem plimba prin Piaţa Manežnaja şi pe Strada Tverskaja, centrul
divertismentului şi petrecerii timpului liber. Arbatul cu străzile sale înguste şi pictorii ambulanţi ne
trezeşte dorinţa de a vedea lucruri noi. Am fi înnopatat
la Hotelul Rusia, cel mai mare din era comunistă, dar din 2006 a devenit
istorie, aşa că vom găsi altă variantă.
A doua zi preferăm o altă zonă a oraşului: Kitai-gorod (Китай semnifică denumirea rusească a Chinei) şi turnul de televiziune Ostankino. Nu uităm să mergem la Circul moscovit de pe Bulevardul Ţvetnoi sau Prospectul Vernadski. Suntem în zona de sud-vest a oraşului, «toată Moscova e ca-n palmă», iar complexul sportiv Lužniki nu trebuie ratat. În apropiere vom admira prestigioasa Universitate de Stat «M.V. Lomonosov», prima din Rusia, înfiinţată în 1755. Tot la capitolul universităţi, vom vedea Universitatea Rusă «Prietenia Popoarelor», cu cei mai mulţi studenţi străini şi Institutul de Stat de Limba Rusă «A.S. Puşkin», instituţie specializată în metodica predării limbii ruse ca limbă străină.
Continuăm explorarea oraşului cu
metroul din Moscova, un adevărat muzeu subteran. Staţiile
Iugo-Zapadnaia şi Beliaevo ne trezesc nenumărate amintiri. Ajungem la
Catedrala Iisus Hristos Mântuitorul, itinerarul nostru cuprinzând Muzeul
«Puşkin», cu entuziasmanta galerie de tablouri şi cu una din cele mai mari
colecţii de sculpturi în ghips, Galeriile «Tretiakov», cu tablourile pictorilor
ruşi, Teatrul «Mare», deschis în 1825 şi Teatrul «Romen», singurul din lume dedicat romilor.
Suntem la dispoziţia dumneavoastră,
fiind pregătiţi pentru noi vizite în ospitaliera, dar scumpa capitală. Ne atrag
multe alte obiective turistice din împrejurimi: conacele Kolomenskoe
şi Ţariţyno, suburbiile Himki şi Ramenskoe,
oraşele din apropierea Moscovei: Klin,
oraşul lui P.I. Ceaikovski, Iasnaia
Poliana, moşia lui L.N.
Tolstoi 
şi Tula, oraşul samovarelor. Să nu
uităm nici de mănăstirea din Serghiev Posad, unde se află renumita icoană SfântaTreime pictată de Andrei
Rubliov, părintele picturii medievale ruse.
Am fi tentaţi să cunoaştem şi oraşele din nord-estul ţării, mai ales Suzdal (de unde provine fondatorul urbei) şi Vladimir (a doua capitală, după Kiev), acestea făcând parte din «inelul de aur» al Rusiei, ce începe şi se termină la Moscova.
BIBLIOGRAFIE
1. В.И. Аннушкин, А.А. Акишина, Т.Л. Жаркова,Знакомиться легко, расставаться трудно: Учебное пособие. – М.: Флинта и Наука, 2004.
2. Ludmila Bejenaru, Reflexe bizantine în cultura central şi est-europeană, Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române, 2013.
3. M.Ю. Лермонтов, Панорама Москвы. Собрание сочинений в четырёх томах.Том 4. Москва: Правда, 1969.
4. Ипатьевская летопись // Полное собрание русских летописей. Том 2.Под редакцией акад.А.А. Шахматова, Санкт-Петербург, 1908.
5. Петру Истрате, Лицеисты, давайте беседовать по-русски! Тексты и упражнения, Яссы: Стеф, 2011.
6. Н.М. Карамзин. История государстваРосиийского: в 12-и т., С-Пб., 1816-1829.
7. Muzeul Puşkin – Moscova // Marile muzee ale lumii (Biblioteca de artă). Albumul. 13 (din 15 albume de artă), Bucureşti: Adevărul Holding, 2010.
8. Antoaneta Olteanu, Civilizaţia rusă: perioada veche şi modernă, Bucureşti: Paideia, 1998.
9. Antoaneta Olteanu, Rusia imperială: o istorie culturală a secolului al XIX-lea, Bucureşti: ALL, 2011
10. A.S. Puşkin, Evgheni Oneghin, Bucureşti: Editura pentru literatură, 1967.
11. Henri Troyat, Viaţa de fiecare zi din Rusia ultimului ţar, Bucureşti: Humanitas, 1993.
12. www.google.ru
13. www.pushkin.edu.ru
15. www.wikipedia.org
(«A[p]titudini», № 10)