10. Oraşe ceheşti (Din însemnările unui student)

Cehia (în limba cehă - Česko), ţara oraşelor şi a castelelor medievale, a berii şi a hocheiului, reprezintă un punct de atacţie pentru orice turist. Am avut şansa să mă conving de multe aceste aspecte în anii II şi III de studenţie, când, primind o bursă, din partea Fundaţiei «Soros», pentru Cursuri de vară de limba cehă, la Universitatea «Boemia de Vest» din Pilsen, am îmbinat utilul cu plăcutul, vizitând această splendidă ţară şi începând să învăţ limba lui Jaroslav Hašek (ceh.: čeština).

Praga (Praha - în cehă), capitala ţării, «oraşul de aur» de pe râul Vltava, ne impresionează, în primul rând, prin celebra Piaţa Oraşului Vechi (ceh.: Staroměstské náměstí), situată în centru, cu Turnul Orologiului, ridicat de meşterul Hanuş, cel ce avea să fie imediat orbit, conform legendei, din ordinul primarului, pentru a nu mai ridica şi-n altă parte o asemenea frumuseţe. Capitala ne cucereşte cu nenumăratele obiective turistice: Piaţa Václavské, cu Muzeul Naţional, Catedrala Týn, Castelul Praghez, Complexul Hradčany, cu impresionanta Catedrală Sf. Vitus, legendara clădire a primei universităţi pragheze, întemeiată de regele Karol al IV-lea, ca şi renumitul pod Carol (ceh. Karlův most), mândria oraşului. N-am uitat nici de împrejurimile Pragăi, mai ales de Castelul Karlštejn, construit de acelaşi rege ceh. Un loc aparte în inima sa păstrează orice suporter praghez (şi din toată ţara) pentru Teatrul Naţional, în care se pot vedea reprezentaţiile muzicale aparţinând compozitorilor Antonín Dvořák sau Bedřich Smetana şi pentru echipele de hochei Sparta sau Slavia Praga, două formaţii cu tradiţie în istoria şi cultura sportului.

Pilsen, cuvânt din limba germană (ceh.: Plzeň), deşi al patrulea ca mărime, este al doilea oraş al ţării din punct de vedere al dezvoltării economice, fiind renumit după fabrica de automobile Škoda şi berea Pilsner Urquell (ceh.: Plzeňský Prazdroj) sau Gambrinus. La cea mai veche berărie din oraş (ceh.: U Salzmannů) se poate servi băutura naţională a cehilor, inclusiv bruna Krušovice. Impunătoare ni s-a părut Catedrala Sf. Bartolomeu, loc de referinţă pentru cultura oraşului. Plzen - Catedrala Sf. BartolomeuUniversitatea din Pilsen ne-a impresionat prin diversitatea cursurilor de vară propuse, impunându-se în predarea limbilor străine prin metoda comunicativă. În cantina universităţii am mâncat pentru prima dată tradiţionalele «knedlíky», un fel de găluşte, şi nişte supe foarte gustoase, mai ales de cartofi.

O altă destinaţie turistică din zonă este Šumava, cu orăşelul Sušice, poarta regiunii, cu o suită de lacuri şi castele. În apropiere se poate vizita şi Castelul Loket, monument de cultură, situat nu departe de Karlovy Vary, ca şi oraşul Cheb (germ. Eger).

Faimosul oraş balnear cu izvoare minerale termale, Karlovy Vary (în germană Karlsbad - Băile lui Carol), situat în nord-vestul Cehiei, ne-a fascinat cu izvoarele sale fierbinţi (ceh.: vřídlo). Colonada, cu parcul şi cele 3 izvoare, e cartea de vizită a staţiunii. În acest oraş cu ape curative, unde auzi vorbindu-se pe stradă toate limbile posibile, are loc în fiecare vară un prestigios festival de film. Oraşul-staţiune a devenit cunoscut şi pentru porţelanul, cristalul sau sticla de foarte bună calitate.Ca suveniruri putem alege biterul Becherovka şi napolitanele Kolonáda.

Alte două oraşe ne atrag cu staţiunile (ceh: lázně) sale: Mariánské Lázně şi Františkovy Lázně. Mariánské Lázně (în germană Marienbad) ne invită pe strada principală, cu ale sale colonade, atracţia turiştilor rămânând Fântâna cântătoare, ce ne oferă un memorabil concert acvatic, cu fragmente celebre din muzica clasică. http://1.1.1.1/bmi/www.cmbtravel.ro/cmb_office/poze/locatii/1/6/0/3/marianske-lazne1.jpg Františkovy Lázně (germ.: Franzensbad) ne propune, ca şi Mariánské Lázně, izvoare minerale cu apă rece (în cehă kyselky).

Merită, de asemenea, vizitat oraşul Jablonec, situat în nordul Cehiei, cu dealurile, castelele, iazurile şi lacurile specifice ţinutului. Aceste plaiuri l-au inspirat pe Karel Mácha, cunoscutul poet romantic ceh.

A[p]titudini», № 10)